RSS
Prima » Cronica regiunilor » Între salariul cel mai mic și cel mai mare este o diferență de circa 33 de ori
imprimare
Între salariul cel mai mic și cel mai mare este o diferență de circa 33 de ori
12.11.2018      

Cel mai mare salariu în Republica Moldova este de 35880 de lei, iar cel mai mic este de 1200 de lei. O diferență de circa 33 de ori. Raportul recomandat de către Organizația Internațională a Muncii este de 12 la 1. Republica Moldova încă este departe de aceste indice. Prin noua reformă a salarizării se propune un raport de 15 la 1, prin care se va asigura o echitate în actualele salarii din sectorul bugetar. 

Necesitatea noii legi a salarizării a pornit de la faptul că în actualul sistem de salarizare în sistemul bugetar există mari inechități în veniturile diferitor categorii de angajați. Există câteva grupuri de angajați în sectorul public, salariile cărora se stabilesc prin mecanisme diferite și există câteva legi care guvernează acest domeniu. Astăzi există un decalaj foarte mare între salariul cel mai mare și cel mai mic, iar statul propune micșorarea acestei discrepanțe.

De pe urma reformei vor avea de câștigat angajații cu  salarii mici. Majoritatea funcționarilor publici au salarii stabilite printr-un sistem de tarife care nu a fost modificat de mai mult de zece ani și în această perioadă nu au avut majorări de salarii. Sunt stabilite unele mecanisme de indexare a salariilor, dar discrepanțele sunt foarte mari. Actuala lege a salarizării are stabilit salariul tarifar pentru fiecare funcție, este fix, rigid, chiar suma salariului de bază este scrisă în lege și nu poate fi modificată.

Pe de altă parte, prin noua lege, în sectorul bugetar se trece la un sistem flexibil al salarizării. Se stabilește o grilă de salarizare, care are 130 de clase de salarizare, cărora li se atribuie un coeficient care se înmulțește cu valoarea de referință care stabilește salariul pentru clasa respectivă de salarizare. Modificând valoarea de referință se modifică și salariul la toată grila, nu vor mai fi salarii fixe stabilite în lege.

Se va face ordine și în plata părții fixe din salariu și partea variabilă. Anterior, deși salariile erau fixe, stabilite în lege, se acordau sporuri, adausuri, ca parte variabilă și au devenit, în unele instituții, destul de mari, pentru a asigura oamenii cu o creștere salarială în condițiile în care legea era foarte rigidă. Prin noua lege, angajatul va avea partea fixă, care va deține o pondere mare în venitul salarial și doar o parte variabilă mai mică, un stimulent salarial suplimentar pentru a-și mări eficiența. 

Unele sporuri valabile astăzi se vor menține și sunt cele legate de gradul de calificare, special și rang diplomatic, pentru deținerea titlului științific, științifico-didactic, onorific, sporurile de performanță, pentru munca în condiții de noapte, în afara orelor, în condiții nocive etc. Pe lângă aceasta, vor exista și sporuri suplimentare care nu țin nici de partea fixă, nici de performanță, dar legate de condiții nefavorabile de muncă, în afara orelor sau în zile de odihnă etc.

Pentru anul viitor a fost prognozată valoarea de referință de 1500 de lei, comparativ cu 1100 de lei în 2018. Estimările arată că în următorii doi ani valoarea de referință va crește cu câte încă 200 de lei. Bugetul public va prevedea 1,3 miliarde de lei creștere salarială anul viitor pentru întreg sistemul bugetar. 

Sursa: IPN


Plasează articolul în:
google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin
 
 
 
Tel , Fax vizitatori: 1212771
 
top