RSS
Prima » Cronica regiunilor » Cum ar putea fi „mâncate” de inflație „pomenile electorale”, în 2019
imprimare
Cum ar putea fi „mâncate” de inflație „pomenile electorale”, în 2019
10.12.2018      

 

Republica Moldova este în această perioadă în febra pre-electorală, iar dorința guvernanților de a oferi aparența unei situații economice excelente, dar mai ales de a proiecta prin promisiuni un viitor și mai bun sunt evidente.

Efectul va fi însă vizibil printr-o creştere mai mare a preţurilor şi tarifelor.

Având încă pâinea și cuțitul cu utilizarea resurselor publice, guvernarea și partidele din coaliția de guvernare s-au lansat în ultima perioadă într-o serie de acțiuni cu caracter populist, materializate prin decizii de majorări de salarii în sectorul public, majorări de pensii sau scăderi de impozite pentru mediul de afaceri.

Însă cum perioada de dinainte de alegeri este precum o campanie de promovare a unui produs, iar dacă la finalizarea campaniei promoționale prețul produsului revine la cel obișnuit, sub aspect electoral după alegeri economia revine la realitatea nefardată.

Preţurile în 2019 vor creşte mai tare

Experiența de după alegerile din 2009, când țara s-a pomenit într-o criză economică acută sau cea de după alegerile din noiembrie 2014 când s-a aflat despre Furtul Miliardului, sunt elocvente în acest sens. La ce surprize ne putem aștepta după alegerile din februarie 2019 încă este greu de spus, însă unul din elementele care pot fi deja anticipate este faptul că anul 2019 va fi unul al creșterii continue a prețurilor. O spune chiar Banca Națională a Moldovei în ultimul raport asupra inflației.

Prin urmare, multe din pomenile electorale oferite în această perioadă vor fi mâncate de inflație, iar oamenii vor avea parte de o creștere reală a veniturilor mult mai modestă, în unele cazuri - chiar descreștere. Mai mult! După cum constată chiar BNM, aceste daruri electorale vor fi și unul din factorii care vor contribui la o inflație mai mare.

Astfel, banca centrală constată în ultimul raport asupra inflației că rata anuală a inflației se va diminua până la finele anului curent până la nivelul de 1,9%, în timp ce pe parcursul anului 2019 evoluția inflației va fi ascendentă.

Se anticipează că pentru primele două trimestre consecutive din 2019 aceasta se va afla sub limita de jos (3,5%) a intervalului de țintire a inflației, iar la finele anului viitor va urca peste limita superioară (6,5%) a intervalului de variație, ajungând în ultimul trimestru al anului la 7,4%.

Riscuri pro-inflaționiste 

Însă după cum poate fi dedus din prognozele specialiștilor de la BNM balanța riscurilor asociate prognozei actuale este apreciată ca fiind proinflaționistă. Cu alte cuvinte, există premise ca anul viitor prețurile să crească și mai mult decat în scenariile de bază trasate de BNM, intervalul de incertitudine indicând posibilitatea ca în ultimul trimestru al anului viitor prețurile să se apropie spre o creștere de 10 la sută.

Printre riscurile care provin din mediul extern BNM menționează prețurile internaționale mai mari la petrol, în timp ce din mediul intern  domeniul fiscal reprezintă o altă sursă a unor multiple riscuri proinflaționiste, la care pot fi atribuite reforma salarizării în sectorul bugetar, extinderea acordării tichetelor de masă, dar și recenta reformă fiscală, a cărei efecte urmează a se propaga.

Leu mai slab și tarife la utilități mai mari

Totodată, pentru anul viitor ne putem aștepta ca leul să aibă un trend de depreciere, iar tarifele la anumite utilități să fie majorate, întrucât potrivit raportului factorii cheie ai creșterii inflației până în trimestrul IV 2019 vor constitui:

·         Deprecierea anticipată a monedei naționale, 

·         Ajustarea anticipată a unor tarife,

·         Corecția marjelor comerciale ale agenților economici în perioada post-electorală și

·         Baza joasă a inflației din anul precedent (2018)

Despre o  depreciere moderată a monedei naționale pentru anul viitor se prognozează și în nota informativă la legea bugetului de stat pentru 2019, cursul mediu de schimb al leului față de dolarul SUA urmând a fluctua între 17,2 lei până la 18,5 lei.

Despre ajustările tarifelor la serviciile reglementate, prognoza BNM are la bază unele majorări importante de tarife la anumite servicii în a doua parte a anului 2019 urmare a unor prețuri mai mari pentru resursele energetice, a unei traiectorii mai depreciate a ratei de schimb asumate în prognoză, dar și a unor devieri financiare în anumite sectoare ale economiei autohtone.

Este de remarcat faptul că devierile financiare înseamnă în termeni simpli faptul că tarifele nu sunt ajustate atunci când condițiile economice impun acest fapt, iar ulterior presiunea pusă pe umerii consumatorilor este mult mai mare. Evident, principala rațiune a neajustării la timp a tarifelor este de regulă de ordin electoral.

Indexarea pensiilor în 2019 cu doar 3%, dar care ar fi putut fi de 8%

Revenind la majorările de salarii și pensii anunțate, un aspect ce merită enunțat vizează majorarea / indexarea pensiilor, care este corelată direct cu rata inflației. Pe 13 noiembrie când anunța despe faptul că din 1 ianuarie 2019, o categorie largă de pensionari, care au venituri mai mici decât minimul de existență stabilit la această categorie (adică sub 1.589 de lei) vor beneficia de o majorare de 10;această creștere este separată de indexarea generală a pensiilor pentru toți pensionarii, care are loc annual.

Conform metodologiei de calcul actuale a indexării anuale a pensiilor și luând în considerare evoluția anticipată de către BNM a inflației anuale pentru anul 2017, toți pensionarii vor ridica de la 1 aprilie 2019 pensii mai mari cu... 3,3%. În același timp, dacă ar fi fost aplicată metoda de indexare folosită până în anul 2016 până la reforma pensiilor efectuată de guvernul Filip, pensionarii ar fi putut avea începând cu 1 aprilie 2019 pensii mai mari cu peste 8%.

Spre exemplu, în acest an Guvernul a indexat pensile de la 1 aprilie cu 6,6%, reieșind din rata anuală a inflației din anul 2017, însă dacă ar fi fost aplicată formula de până la reformă, indexarea ar fi putut constitui 9,3%.

În condițiile în care &în anul 2019 darurile electorale de loializare a alegătorilor vor trebui acoperite din resurse bugetare, o inflație mai mare ar putea veni în ajutorul guvernanților, pentru că după cum spunea celebrul economist american Milton Friedman Inflaţia este acea formă de impozitare care poate fi impusă fără legiferare.

Sursa: mold-street.com

 


Plasează articolul în:
google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin
 
 
 
Tel , Fax vizitatori: 1212718
 
top