Prima » Cronica regiunilor » Doar unul din cinci tineri își găsește loc de muncă după studii
imprimare
Doar unul din cinci tineri își găsește loc de muncă după studii
27.12.2018      

Numai 22 la sută dintre tinerii din țară şi-au găsit un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor. Un sfert dintre absolvenţii institu­ţiilor de învăţământ nu se angajea­ză conform specialităţii obţinute. Date în acest sens au fost prezen­tate de Sergiu Iurcu, şeful Departa­mentului protecţie social-economi­că al CNSM, la un seminar pentru membrii Comisiei de Tineret din cadrul Federaţiei Sindicatelor Luc-rătorilor din Industria Chimică şi Resurse Energetice (FSCRE).

„Potrivit datelor BNS, în trimestrul III al anului curent, rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat 2,2%, fiind mai mică fată de trimestrul III din 2017 (3,4%). Rata şo­majului la bărbaţi a fost de 2,6%, iar la fe­mei – de 1,7%, în mediul urban – 3,5% și în mediul rural, respectiv, 1,2%. Însă în rândul tinerilor care au între 15 şi 24 de ani, rata șomajului a constituit 6%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani, acest indicator a avut valoarea de 3,6%”, a punctat responsabilul de la CNSM.

Margareta Strestian, preşedinta FSCRE,a menţionat că mulţi salariaţi vin să se angajeze în domeniul gaze având stu­dii pedagogice, ca apoi, fiind încadraţi în câmpul muncii, să urmeze o a doua spe­cialitate aici.

Potrivit liderului sindical, Convenţia colectivă la nivel de ramură pentru anii 2018-2021 prevede mai multe garanţii pentru tinerii specialişti. „Potrivit conven­ţiei, pentru muncă neîntreruptă în dome­niu se stabileşte un spor lunar la salariul de funcţie: de la unu la cinci ani – de 5%, de la cinci la 10 ani – de 10 %, de la 10 la 20 de ani – de 15 la sută şi mai mult de 20 de ani – de 20 la sută.  Acelaşi document stipulează că angajatorul nu poate rezilia contractul individual de muncă cu tânărul specialist în legătură cu reducerea statelor de personal, în decursul unui an din mo­mentul semnării contractului individual de muncă”.

Roman Ţurcan, preşedintele Comisiei de Tineret din cadrul FSCRE, a specificat că salariaţilor din sfera gaze, care sunt în ultimul an de studii, li se permite să lip­sească câteva ore de la serviciu, pentru ca în acest interval de timp să meargă la cur­suri. După finalizarea studiilor, însă, ei au program zilnic de opt ore de muncă.

O directivă a UE privind munca pe timp de noapte

„Republica Moldova urmează să trans­pună în legislaţia naţională o directivă a UE, şi anume că salariaţii care urmează să activeze pe timp de noapte vor trebui să treacă un examen medical, înainte de a începe o asemenea activitate”, a menţi­onat în cadrul seminarului Sergiu Morari, consultant principal al CNSM. El a preci­zat că, pentru munca pe timp de noapte, în condiţii nocive, contractul colectiv de muncă poate prevedea sporuri la salarii, iar acestea pot fi mai mari decât cele sti­pulate de legislaţia în vigoare. Totodată, salariaţii a căror muncă presupune efort psihoemoţional sporit, pot beneficia de concedii suplimentare plătite.

„Rolul contractelor individuale de muncă va spori, de la 1 ianuarie 2019, de­oarece din această dată vor fi scoase din uz carnetele de muncă. Articolul 71 din Codul muncii prevede că munca presta­tă fără încheierea unui contract individu­al de muncă este calificată drept muncă nedeclarată. Potrivit articolului 55 prim din Codul contravenţional, utilizarea mun­cii nedeclarate se sancţionează pentru fiecare persoană identificată cu amen-dă de la 60 până la 90 de unităţi con­venţionale, aplicată persoanei fizice, și cu amendă de 150 până la 210 de uni­tăţi convenţionale, aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de 210 la 300 de unităţi convenţionale, apli­cată persoanei juridice”, a subliniat Sergiu Morari.


Plasează articolul în:
google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin
 
 
 
vizitatori: 1625961
 
top